Arhipelagul norvegian Svalbard, situat la 1.000 de kilometri de Polul Nord, a înregistrat temperaturi de aproape 22 de grade Celsius. De regulă, în luna iulie temperaturile sunt aici cuprinse între 5 şi 8 grade Celsius. În luna iunie, un alt oraș din zona arctică a înregistrat 38 de grade.
Foto: Visit Svalbard
Institutul norvegian de meteorologie a anunțat că în apropierea unui mic oraș, Longyearbyen, din arhipelagul Svalbard, a fost înregistrată temperatura de 21,7 grade Celsius la sfârșitul săptămânii trecute, fiind cea mai călduroasă zi de la începutul măsurătorilor.
En 41 år gammel varmerekord er slått i Longyearbyen på #Svalbard! Mellom kl. 17 og 18 målte vi 21,7 grader, det er 0,4 grader over den gamle rekorden fra 16. juli 1979 🌡️ pic.twitter.com/Kj11HszE1i
— Meteorologene (@Meteorologene) July 25, 2020
Recordul precedent datează din 16 iulie 1979, când mercurul termometrelor a atins 21,3 grade Celsius, a declarat meteorologul Kristen Gislefoss pentru AFP, citat de Science Alert.
În grupul de insule, cunoscut sub numele de Spitzberg, care este situat la 1.000 de kilometri de Polul Nord, temperaturile din iulie sunt, de regulă, cuprinse între 5 şi 8 grade Celsius.
Conform unui raport oficial norvegian „Climate in Svalbard 2100”, temperatura medie în Svalbard pentru perioada 2070-2100 este de aşteptat să crească cu 7 până la 10 grade Celsius faţă de perioada 1970-2000, în funcţie de nivelul emisiilor în următoarele decenii.
La jumătatea lunii iunie, un val de căldură a lovit cea mai mare parte a Arcticii. Atunci, Temperatura din Verkhoyansk, un oraș din Siberia, una dintre cele mai nordice regiuni ale Rusiei, a atins 38 de grade Celsius.
Foto: Visit Svalbard
Orașul de aproximativ 1.300 de locuitori este recunoscut pentru recordurile mondiale înregistrate la Guinness pentru cea mai extremă gamă de temperatură, de la cel mai scăzut nivel, de -68 grade Celsius până la o maximă anterioară de 37,2 grade Celsius.
Potrivit oamenilor de ştiinţă, Arctica se încălzeşte de două ori mai repede decât restul planetei. Vara lui 2020 în regiune este marcată de episoade cvasi-caniculare observate în partea rusă a regiunii arcticii: temperaturile sunt, începând din ianuarie, cu 5 grade peste media normală în Siberia.
Și gheața arctică se topește mult mai repede decât estimau cercetătorii. Urșii polari care trăiesc în anumite regiuni din Alaska sau Marea Bering nu pot accesa hrana din cauza topirii gheții, iar mulți ajung să moară.
În 2015, populația de urși polari de la Marea Beaufort era cu 40% mai redusă decât cu un deceniu în urmă. Cercetătorii cred că acest declin a continuat în mai multe regiuni.
Topirea gheții marine a fost atât de severă în 2019, încât echipajele US Geological Survey nu și-au realizat studiile, fiind îngrijorați de stratul extrem de subțire și instabil din vestul Arcticii. A fost pentru prima oară când echipa și-a amânat activitățile din motive de siguranță.
Despre autor: Oana Racheleanu
Atunci când aproape toată lumea spune „Nu se poate!”, există totuși câțiva oameni care spun „Hai să găsim o soluție!”. Pe ei îi caută Oana Racheleanu, despre ei îi place să scrie.
Sursa:greenreport.ro