Imagine simbol/UNDP
Republica Moldova va transpune acquisul comunitar în domeniul Gazelor F sau hidrofluorocarburilor (HFC), printr-o lege care le va retrage treptat din uzul comercial. Aceste gaze sunt folosite ca agenți frigorifici la refrigerare și condiționare a aerului, inclusiv în transportul rutier și au un potențial de încălzire globală de peste 14 mii de ori mai mare decât CO2, iar utilizarea acestor înregistrează cea mai rapidă creștere din ultimii ani, în Moldova fiind importate anual între 90 și 180 de tone de gaze-F.
Limitarea utilizării gazelor-F și trecerea la freoni alternativi de generație nouă, inclusiv cei naturali, este prevăzută în Amendamentul de la Kigali (2016) la Protocolul de la Montreal privind substanțele care distrug stratul de ozon. Agenția Europeană de Mediu estimează că implementarea acestui amendament ar putea reduce temperatura globală cu până la 0,5°C către sfârșitul secolului, astfel contribuind la atingerea obiectivului Acordului de la Paris de a menține creșterea temperaturii sub 2°C.
În Moldova, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a inițiat elaborarea unei legi care să transpună acquis-ul comunitar, în particular Regulamentul (UE) 517/2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră, în legislația națională, în prezent importul, utilizarea și circulația gazelor-F nefiind reglementată în Moldova.
Elaborarea noii legi și a analizei impactului de reglementare are loc cu sprijinul Proiectului EU4Climate, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD. Procesul implică elaborarea legislației și desemnarea autorității competente de reglementare și monitorizare, stabilirea sau adaptarea cerințelor de formare și certificare naționale pentru personalul și societățile relevante, stabilirea sistemului de autorizare a importului de gaze-F, stabilirea sistemului de raportare în vederea obținerii de date privind emisiile în sectoarele relevante, crearea unui sistem de asigurare a punerii în aplicare, inclusiv amenzi.
Comentariile și propunerile pentru proiectul de lege pot fi adresate MADRM până la 1 decembrie anul curent.
Unele țări au introdus însă propriile restricții încă înaintea Amendamentului de la Kigali, considerând că dacă utilizarea gazelor-F nu va fi strict reglementată, acestea vor genera amenințări serioase climei. În special, Uniunea Europeană a fost printre primii care a introdus restricții în utilizarea HFC prin Regulamentul (CE) Nr. 842/2006 și Regulamentul (EU) Nr. 517 din 2014.
Dacă la nivel internațional, procesul de suprimare a utilizării hidrofluorocarburilor deja a început în 2019 pentru țările dezvoltate, atunci țările în curs de dezvoltare, cum e Moldova, urmează să-l implementeze începând cu anul 2029. Astfel, în anii 2020-2022 urmează a fi estimat și stabilit nivelul de bază de producție și consum al hidrofluorcarburilor. Între anii 2024 și 2028 nivelul consumului intern de gaze-F va fi înghețat, iar în următoarea perioadă țara urmează să întreprindă activități pentru suprimarea eșalonată a acestor substanțe, conform calendarului stabilit în Amendamentul de la Kigali, și anume:
- 2029-2034 (etapa I) – reducerea consumului cu 10%;
- 2035-2039 (etapa II) – reducerea consumului cu 30%;
- 2040-2044 (etapa III) – reducerea consumului cu 50%;
- 2045 și ulterior (etapa IV) – reducerea consumului cu 80% (de la nivelul de bază).
Drept alternative pentru HFC, la nivel mondial deja sunt utilizate hidrofluorolefinele (HFO), agenți frigorifici de generația a IV-a. Potențialul de încălzire globală a acestora este mic, astfel reducând impactul asupra mediului și oferind o eficiență energetică substanțială. Tranziția de la agenții frigorifici sintetici la cei naturali va domina în viitor evoluția pieței echipamentelor frigorifice și de condiționare a aerului.
Pentru a se conforma noilor cerințe impuse de comunitatea internațională, agenții economici din Moldova deja au început să instaleze sisteme de refrigerare de ultimă generație, care funcționează pe bază de agenți naturali mai puțin poluanți, în special pe bază de CO2. Noile tehnologii, pe lângă faptul ca sunt mai prietenoase mediului, sunt mai eficiente din punct de vedere al consumului de energie. Totodată, echipamentele frigorifice și de condiționare a aerului deja existente și exploatate, care funcționează pe bază de HFC pot fi ajustate, în mare parte, la utilizarea freonilor alternativi de generație nouă, inclusiv la cei naturali (hidrocarburi: propan, izobutan, izopentan, H2O, amoniac, aer, heliu şi CO2).
Sursa:ecopresa.md