Deja de un an locuitorii comunei Lozova se simt mai protejați în fața incendiilor. Siguranța se datorează funcționării postului de pompieri din localitate, constituit în cadrul unui proiect european. Un post cu două echipe de gardă care, doar în primăvara anului 2020, a intervenit în peste 90 de cazuri.
Xenia o locuitoare a comunei își amintește că acum câțiva ani incendiile erau o problemă pentru localitate. În special cele de vegetație, comuna fiind înconjurată de o zonă naturală protejată de stat. „Vreo opt ani în urmă a fost un incendiu puternic și umblam toți cu gălețile ca să-l stingem”. Acum, însă, echipa este pe loc și intervine rapid, ne spune doamna Maria, o altă săteancă.
Lozovenii sunt mulțumiți de sprijinul european, obținut datorită colaborării cu orașul Budry din Polonia. Totodată, puțini înțeleg că arderea resturilor vegetale și a deşeurilor pune în pericol culturile agricole, casele de locuit, construcţiile şi afectează sănătatea populaţiei. Primăria distribuie necontenit mesaje de conștientizare, atenționând oamenii că este interzisă incendierea miriștei și a frunzelor uscate. Experții de mediu recomandă cetățenilor să composteze frunzele și să încorporeze în sol rămășițele vegetale, pentru a îmbunătăți fertilitatea solului.
Cele mai multe intervenții țin de incendiile de vegetație
Gheorghe Jardan este șofer pe una dintre cele două autospeciale ale postului de pompieri din Lozova. Potrivit lui, doar în luna aprilie au fost solicitați la stingerea a 36 de incendii. „În mare parte se dă foc la vegetație – în Lozova, Vorniceni, Micăușeni, Dolna”, explică bărbatul. Lozova se află în zonă de codru, astfel că prezența pompierilor este de mare necesitate. Avantajul este că, fiind în localitate, echipajul reușește să stingă flăcările în faza incipientă.
O provocare este și stingerea gunoiștilor. „Oamenii dau foc la gunoi, dar nu se gândesc câte urmări grave pot avea loc. Norii de fum poartă substanțe periculoase pentru sănătate. Incendiile la gunoiște sunt cel mai greu de stins”, explică bărbatul.
Pompierii intervin în baza apelurile cetățenilor la serviciul unic 112. În special, este vorba de solicitările locale, dar și din preajmă, pe o rază de aproximativ 50-80 km. Echipa de la Lozova a contribuit la stingerea incendiilor de vegetație și a pădurilor nu doar din localitate, dar şi din raioanele învecinate – Nisporeni și Călărași.
Apă potabilă livrată de autospecialele pompierilor
Recent, în sarcina pompierilor a intrat și livrarea de apă potabilă către gospodării. Potrivit primarului de Lozova, Lilian Botnaru, în situația de criză a apei în localitate, aceasta este unica metodă de urgență pentru a ajuta locuitorii care nu au acces la apă potabilă. Este un serviciu contra cost, disponibil prin programare. Astfel, doritorii trebuie să achite 75 de lei pentru un metru cub de apă.
„Este încă o dovadă că trebuie să avem grijă de mediu. Din păcate, cetățenii încă nu conștientizează nici pericolul incendierii vegetației, nici importanța păstrării apelor”, spune Botnaru.
Investiție de peste 150 de mii de lei
Autobasculantele au fost aduse din Polonia, grație acordului de colaborare semnat între primăria Lozova și primăria Budry. Localitatea poloneză are un post de pompieri, astfel că au împărtășit experiența cu Lozova. „În 2017 am beneficiat de prima autospecială, iar în 2019 – de-a doua, ambele donate de partenerii noștri din Polonia”, spune primarul de Lozova. Au fost create noi locuri de muncă, la fiecare unitate de transport sunt câte două persoane: un șofer și un pompier. Echipele lucrează pe ture, 24/24 ore.
Modernizarea postului de pompieri a fost posibil grație unui proiect implementat cu suportul programului polonez de cooperare pentru dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe al Poloniei, susținut de Grupul de Acțiune Locală „Plaiul Codrilor”, din sursele oferite în cadrul Fondului de Granturi Mici 2018, implementat de Solidarity Fund PL în Moldova.
Costul proiectului a fost de 157 117 lei, dintre care contribuția Polish Aid – 94 325, iar contribuția localității – peste 62 mii de lei.
Pagube de miliarde de lei
Potrivit Serviciului Situații Excepționale, la nivel național, în perioada ianuarie – august curent, echipele de intervenție au stins 1269 incendii de vegetație, cele mai multe pârjoluri fiind în aprilie-mai și august-septembrie. Doar pe durata lunii august, au fost înregistrate 79 incendii cu caracter natural, care au produs pagube în sumă de 3 mlrd 209 mln 115 mii lei.
Circa 90 la sută dintre cazuri sunt intentionate. Arderea miriștei provoacă pagube uriașe mediului – suferă stratul de sol fertil, este distrusă microflora și insectele folositoare, iar pentru restabilirea acestora este necesară o perioadă foarte îndelungată. Ard cuiburile de păsări. De asemenea, flăcările se extind rapid, amenințând spații forestiere, construcții și viața umană.
Arderea resturilor vegetale este interzisă prin lege în R. Moldova. Persoanele fizice sunt sancţionate cu amendă în mărime de la 600 până la 1200 de lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de până la 60 de ore. Persoanele juridice riscă o amendă în mărime de la 4500 până la 9000 de lei.
Dacă sunteți martorii unor astfel de contravenții de mediu, apelați serviciul 112, pentru documentarea cazurilor și tragerea la răspundere a persoanelor vinovate, în conformitate cu legislația în vigoare, îndeamnă Inspectoratul pentru Protecția Mediului.
Video: Lucia Tăut
***
Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic este beneficiara Programului de Granturi Locale al Uniunii Europene (UE) și implementează proiectul „Responsabilizare prin informare în localităţile codrene” în raionul Strășeni.
Programul de Granturi Locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin a UE, acordat pentru Republica Moldova (2017-2020) din cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul proiectului „Abilitarea cetățenilor din Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru creșterea potențialului de vizibilitate și implicare a cetățenilor este Asociația Presei Independente (API).
Sursa:ecopresa.md