Reciclarea deseurilor, protejarea biodiversitatii, limitarea poluarii fonice, folosirea energiilor regenerabile sau reducerea emisiilor de CO2 sunt doar cateva dintre caile prin care aeroporturile internationale se aliniaza la pista ecologiei.
Eforturile sunt facute, mai ales in contextul in care, anual, pe calea aerului circula aproximativ 2,2 miliarde de pasageri, iar gradul de ocupare a aeronavelor a crescut, in ultimii ani, la 75% in comparatie cu gradul de ocupare a trenurilor si masinilor, ce se situeaza la 50%, respectiv, 30%.
Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti (AIHCB), sau fostul Aerport International Otopeni, ocupa locul 58 in Uniunea Europeana, dupa numarul pasagerilor care il tranziteaza anual, iar estimarile de trafic, pentru 2012, sunt de 7,7 milioane de pasageri, mai mari cu aproximativ trei milioane fata de 2011.
Cresterea numarului de pasageri presupune mai multe curse, cantitati insemnate de deseuri ori emisii de dioxid de carbon mai mari. Insa si preocuparile pentru protejarea mediului sunt in crestere.
Zgomotul, eliminat cu aer preconditionat
Pe Otopeni, potrivit declaratiilor facute de reprezentantii aeroportului, se iau masuri de reducere a zgomotului, a emisiilor ploluante, deseurile sunt reciclate si sunt „mentinute specificul si distributia florei din perimetrul aeroportuar, pe parcursul tuturor dezvoltarilor de infrastructura”.
„Zgomotul aeroportuar este generat in proportie de 95% de miscarile aeronavelor si 5% de mijloacele de deservire si transport la sol. Pentru reducerea zgomotului, Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti (CNAB) a stabilit si implementat, inclusiv la AIHCB, masuri de reducere a zgomotului. Astfel, pista 08R-26L a fost definita ca pista preferentiala pentru asigurarea unui impact redus de zgomot, a fost limitat timpul de functionare la sol a motoarelor aeronavelor andocate sau parcate, iar aeronavelor andocate la pasarelele de imbarcare, din noul terminal, li se furnizeaza energie electrica si aer preconditionat pentru eliminarea poluarii sonore, respectiv atmosferice, generate de functionarea APU”, a explicat, pentru Green Report, Cristinel Smadu, directorul AIHCB.
100 de rezidenti, afectati de galagia avioanelor
Prin actualizarea, in anul 2012, a hartilor strategice de zgomot, s-a stabilit ca aproximativ 100 de persoane, care locuiesc in preajma aeroportului, sunt expuse zgomotului facut de avioane, numarul locuintelor afectate sonor fiind de 25.
Potrivit lui Cristinel Smadu, exista insa si masuri proactive pentru gestionarea zgomotului aeroportuar. Dintre acestea fac parte „promovarea, la nivelul entitatilor cu impact major asupra disconfortului sonor, a solutiilor ce permit ca rezultatele proiectului Basic Continuos Descent Approach (B-CDA), derulat de CNAB, la nivel european, impreuna cu Eurocontrol si Tarom, sa devina operationale”.
Poluarea sonora, limitata proactiv
O alta masura proactiva de gestionare a zgomotului aeroportuar, pe Otopeni, o reprezinta si „identificarea, de catre Consortiul European, a solutiilor colaborative de implementare a conceptului de operare integrata, aterizare decolare. Initial, la Otopeni si, ulterior, la Baneasa. CNAB are calitatea de partener al Consortiului, prin proiectul european, Environmentally Responsible Air Transport (ERAT)”, a specificat Cristinel Smadu.
Vehicule electrice pentru bagaje
CNAB a luat, de comun acord cu operatorii de handling, masura utilizarii echipamentelor electrice pentru transportul bagajelor in incinta Aeroportului Otopeni. Folosirea vehiculelor electrice reduce poluarea, in aeroport, si contribuie la confortul salariatilor si al pasagerilor.
„Folosirea vehiculelor electrice aduce beneficii, primul dintre ele fiind reducerea poluarii aerului in perimetrul platformelor aeroportuare, si asigura un climat sanatos pentru salariatii ce-si desfasoara activitatea in spatiile interioare de procesare a bagajelor”, a explicat, pentru Green Report, Valentin Iordache, Communication Director, Bucharest Airports National Company.
AIHCB vrea certificare „Reduction” pana in 2015
Reducerea emisiilor de CO2 reprezinta o alta preocupare importanta pentru AIHCB. Programul de management de mediu al CNAB, cat si al aeroportului „implica reducerea consumului de energie, prin modernizarea unitatilor de producere a energiei termice si a retelei de transport de distributie, si, implicit, a cantitatilor de CO2”.
„Un proiect de mediu de maxima importanta il constituie participarea AIHCB in programul Airport Carbon Accreditation, lansat de ACI in anul 2009, si certificarea sa la nivelul «Reduction», pana in 2015. In prezent, inventariem toate sursele de emisii, emisiile, colec-tam datele si calculam emisiile anuale de CO2. Pana la sfarsitul anului, ne-am propus sa redactam, in vederea certificarii ACI, Raportul final privind amprenta de carbon”, a mai spus directorul AIHCB.
26.500 kilograme deseuri, reciclate in 2011
Avand in vedere cresterea constanta a traficului de pasageri, in paralel cu extinderea infrastructurii aeroportuare, „nu se poate discuta despre o scadere a consumului de apa si energie electrica, ci doar de o eficientizare a utilizarii acestor resurse”. „Pe langa modernizarea retelelor de alimentare cu apa si utilizarea de corpuri de iluminat cu eficienta sporita, s-au luat si masuri de reducere a consumurilor pe utilizator, prin montarea de electrovalve cu senzori la toate bateriile din cladirile gestionate de CNAB”, subliniaza Valentin Iordache.
In ceea ce priveste deseurile, CNAB a colectat si trimis spre reciclare, in 2011, peste 4.000 de kilograme plastic, 20.000 de kilograme hartie si carton si aproximativ 2.500 de kilograme de ambalaje. Iar, in primul semestru din 2012, cantitatile au fost mai mari comparativ cu perioada similara din anul trecut.
96 specii de pasari si plante, ocrotite
CNAB a identificat, pe baza unui studiu propriu, 20 de specii de pasari, cum ar fi cioara, cotofana, vanturelul, uliul soricar, berze, pescarusi, sau grauri, si 76 specii de plante, intr-un areal de aproximativ 400 de hectare din perimetrul aeroportului. Masurile au fost transpuse in actiuni anuale in programul de management de mediu al companiei si „au cuprins mentinerea specificului si distributiei florei din perimetrul aeroportuar pe parcursul tuturor dezvoltarilor de infrastructura aeroportuara, inclusiv plantarea de copaci, pentru inlocuirea celor imbatraniti, cat si in zonele parcarilor aeroportuare”.
„Pasarile, care reprezinta un pericol potential pentru siguranta zborurilor, sunt indepartate cu ajutorul unor echipamente sonore specializate, dar si cu ajutorul celor opt caini special instruiti, Border Collie, care lucreaza in echipe. Iar cainii care reprezinta un pericol pentru siguranta traficului aerian sunt capturati si trimisi la adapostul de animale de la Mogosoaia”, a adaugat Valentin Iordache.
Mihaela Pavnutescu
Sursa:greenreport.ro