Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, George Scarlat, a recunoscut că la nivelul instituției din care face parte nu există date complete și reale referitoare la cantitatea de produse agroalimentare obținute în România și nevoia care există în piață.
Potrivit unui raport întocmit de Centru Român de Politici Europene, nivelul crescut de importuri corelat cu nivelul scăzut de consum din producția internă a țării reprezintă o vulnerabilitate majoră a securității alimentare a României și o adevărată provocare în contextul actual.
Deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare a fost de 807,3 milioane de euro, în primele cinci luni ale anului 2020, în scădere cu 13,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, potrivit datelor centralizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Potrivit aceleași surse, în perioada ianuarie-mai, exporturile s-au majorat cu 12,4%, până la 2,928 miliarde de euro, în timp ce importurile au crescut cu 5,7%, însumând 3,735 miliarde de euro. În general, exportăm materie primă și importăm produse procesate/cu valoare adăugată.
România a înregistrat în 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu peste 8% faţă de 2018, când s-a cifrat la 1,133 miliarde de euro. Trebuie subliniat faptul ca în anii 2013 și 2014 România a înregistrat excedent în comerțul cu produse agroalimentare: 300 milioane euro, respectiv 500 milioane euro.
În conferința „EAT SMART- Securitatea alimentară, vulnerabilitatea ascunsă a României”, moderatoarea Raluca Fișer i-a solicitat secretarului de stat în Ministerul Agriculturii George Scarlat să prezinte direcțiile strategice pe care Ministerul le are pentru încurajarea micilor producători.
„Să verific dacă am înțeles corect: dumneavoastră aveți o bază de date cu suprafețele arabile, iar retailerul are o bază de date cu nevoia de consum, astfel încât să existe o corelare concretă a proiectelor pe care le finanțați. Și în momentul acesta există un dialog în care să se facă schimb de informații pentru a asigura cantitatea optimă în perioada necesară, să nu fie produse care nu ajung la consumator pentru că nu a fost corelată cerea cu oferta”, a afirmat Fișer.
„Sunt niște date pe care noi ni le dorim pentru a face analiză și a lua o decizie împreună cu retailer-ul. Nu le avem. Recunosc că Ministerul Agriculturii are date mult mai inexacte, cel puțin din punct de vedere al nevoii și al consumului. Și de aceea avem nevoie. Nu vă ascund că a existat o inițiativă a Ministerului de a impulsiona printr-un act normativ colectarea de date, tocmai pentru a lua niște decizii cu privire la anumite politici publice”, a declarat Scarlat în timpul conferinței Green Report.
Securitatea alimentară, vulnerabilitatea ascunsă a României
Geplaatst door Green Report op Woensdag 9 september 2020
Acesta a susținut că echipa Ministerului Agriculturii lucrează la anumite programe de digitalizare care să faciliteze accesul la datele despre nevoie și consum. Scarlat a adăugat că pe perioada măsurilor de urgență, la debutul pandemiei de Covid-19, fermierii și agricultorii au pus presiune pe Minister și amenințau că vin cu produsele la sediul administrativ, pentru că nu aveau unde să le vândă.
„Dar de ce vii cu legumele la minister, atât timp cât tu nu știi ce să produci sau, dacă produci, nu știi pentru ce piață produci. Suntem într-o piață distorsionată total. Dacă astăzi merge foarte bine cu prețul la varză, în toamna asta, la anul toată lumea pune varză. Dar se nu știe că consumul românului pe cap de locuitor este atât. Din păcate, recunosc, nici Ministerul Agriculturii nu știe foarte multe sau nu are date foarte reale vizavi de consum. Doar pe produsele de bază, cel mult. De aceea vin cu un mesaj și cu un apel către ceilalți colegi cu care împreună dorim să lucrăm la această strategie, să ne furnizeze date. Sub semnătură privată, nu știu sub ce formă juridică, dar trebuie să avem niște date reale. Am auzit mult în piață: «Sunt datele mele, le păstrez.» Păi atunci nu te mai întreba de ce se ia decizia să se închidă exportul la cereale”, a spus secretarul de stat.
Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL) a explicat că datele din industria din care face parte sunt raportate lunar la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), iar fermierii dau rapoarte către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) în legătură cu cantitatea de lapte vândută și cu clienții cărora le vând.
„Digitalizarea cred că este succesul. Acea platformă comună între Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, ANSVSA, APIA și Institutul Național de Statistică. Date există, dar nu există unirea lor și un departament de reporting care să culeagă datele, să creeze conexiune și să le prezinte conducerii Ministerului. Ministerul Agriculturii, în ultimii 30 de ani, nu a avut un departament de raportare – doi, trei oameni care să facă rapoarte către conducerea Ministerului”, a afirmat acesta.
George Scarlat a replicat că Ministerul are astfel de date, dar insuficiente, deoarece „paleta este foarte largă”. Cojocaru, la rândul lui, a răspuns că Ministerul poate apela la serviciile unor firme specializate pentru realizarea unor studii de piață, așa cum fac hipermarketurile și asociațiile mari de producători.
În secțiunea de comentarii de pe pagina de Facebook a Green Report, pe marginea conferinței, Tiberiu Cazacioc, specialist în marketingul hranei produse sustenabil, a specificat că lipsa datelor pentru fundamentarea politicilor publice sectoriale este o problemă mai veche.
„Este nevoie de finanțarea unor studii despre risipa alimentară (pe tot lanțul), studii privind cererea și oferta pe anumite filiere, studii privind comportamentele de consum. Sigur, operatorii privați sunt reticenți în furniza date din motive lesne de înțeles, dar trebuie create mecanisme de încredere privind furnizarea de date și agregarea și analiza lor. Altfel este un dialog al surzilor și orbilor, în care fiecare parte clamează nevoi și probleme, dar nu știm, science și fact-based, care este situația. Până la urmă, o fundamentare slabă afectează mai ales finanțarea publică”, a scris acesta.
Citește și:
Securitatea alimentară, vulnerabilitatea ascunsă a României
Despre autor: Oana Racheleanu
Atunci când aproape toată lumea spune „Nu se poate!”, există totuși câțiva oameni care spun „Hai să găsim o soluție!”. Pe ei îi caută Oana Racheleanu, despre ei îi place să scrie.
Sursa:greenreport.ro