Bazinul hidrografic al Dunării
În fiecare an, pe 29 iunie, la propunerea ţărilor dunărene şi sub auspiciile Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), serbăm Ziua Internațională a Dunării. Această zi marchează semnarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, eveniment care a avut loc pe 29 iunie 1994, la Sofia (Bulgaria).
De Ziua Dunării este tocmai ocazia potrivită să aflăm și despre Strategia UE pentru regiunea Dunării.
- Ce este Strategia UE pentru regiunea Dunării?
Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) este o strategie macro-regională a UE, propusă la inițiativa României și Austriei în 2008 și adoptată în 2010. Această strategie se numără printre cele patru strategii existente în acest moment la nivelul continentului european: Strategia UE pentru Marea Baltică, Strategia UE pentru regiunea Adriatică, Strategia UE pentru Regiunea Alpină și Strategia UE pentru Regiunea Dunării. Toate aceste strategii propun un model de cooperare inter-statală adaptat la nivelul de dezvoltare socio-economică specific unei regiuni.
În cazul strategiei pentru Regiunea Dunării, aceasta este de fapt un document creat în urma analizei și evaluării nevoilor reale ale regiunii Dunării şi propune direcții de dezvoltare ca soluții pentru depășirea provocărilor prin intermediul unui Plan de Acțiuni elaborat de comun acord de către guvernele statelor participante.
Strategia UE pentru Regiunea Dunării cuprinde teritorial bazinul hidrografic al Dunării. Prin urmare, din SUERD fac parte atât țări care nu sunt străbătute de Dunăre, cât și țări din afara spațiului UE care geografic fac parte din bazinul hidrografic al acestui fluviu prin rețeaua de afluenți. La Strategia Dunării participă paisprezece state: nouă state membre UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Slovacia, Slovenia, Ungaria și Germania – prin landurile Baden-Württemberg şi Bavaria) şi cinci state ne-membre UE (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina), dar care și-au declarat scopul de a deveni în viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat membre ale UE. Cu o suprafață de aproximativ 800.000 de km (ocupând a cincea parte din suprafața UE) și cu o populație de peste 100 de milioane, regiunea Dunării este vitală pentru Europa. Bazinul dunărean beneficiază de o serie de avantaje care pot permite dezvoltarea sa rapidă: poziția geografică (deschiderea către est); diversitatea culturală, etnică și naturală; surse importante de energie regenerabilă (hidro, biomasă, eoliene și termale); avantajele care țin de mediu (floră și faună, resurse de apă, Delta Dunării).
- Care sunt obiectivele şi priorităţile acestei strategii?
Strategia, mai bine zis Planul de Acțiuni, conține patru mari obiective sau piloni. Fiecărui obiectiv îi corespund domenii specifice de acţiune, grupate pe 11 arii prioritare, fiecare arie prioritară fiind coordonată de câte 2 state/landuri din regiune. Așadar, cele patru obiective și ariile prioritare specifice sunt următoarele:
Obiectivul A. Interconectarea regiunii Dunării
Aria prioritară nr. 1: Îmbunătăţirea mobilităţii şi a multi-modalităţii
Aria prioritară nr. 2: Încurajarea energiilor durabile; (Ungaria şi Cehia)
Aria prioritară nr. 3: Promovarea culturii şi a turismului, a contactelor directe între oameni; (România şi Bulgaria)
Obiectivul B. Protejarea mediului în regiunea Dunării
Aria prioritară nr. 4: Restaurarea şi întreţinerea calităţii apelor; (Ungaria şi Slovacia)
Aria prioritară nr. 5: Gestionarea riscurilor de mediu; (Ungaria şi România)
Aria prioritară nr. 6: Conservarea biodiversităţii, a peisajelor şi a calităţii aerului şi solurilor (Bavaria şi Croaţia)
Obiectivul C. Creşterea prosperităţii în regiunea Dunării
Aria prioritară nr 7: Dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere prin cercetare, educaţie şi tehnologii ale informaţiei; (Serbia şi Slovacia)
Aria prioritară nr. 8: Sprijinirea competitivităţii întreprinderilor, inclusiv dezvoltarea clusterelor; (Croaţia şi Baden Württemberg)
Aria prioritară nr. 9: Investiţia în oameni şi capacităţi; (Austria şi Republica Moldova)
Obiectivul D. Consolidarea regiunii Dunării
Aria prioritară nr. 10: Ameliorarea capacităţii instituţionale şi a cooperării; (Austria şi Slovenia)
Aria prioritară nr 11: Conlucrarea în vederea promovării securităţii şi pentru soluţionarea problemelor legate de criminalitatea organizată şi de infracţiunile grave. (Bavaria şi Bulgaria).
- Care sunt beneficiile SUERD pentru Moldova?
SUERD vizează în toate țările dunărene, inclusiv și în Republica Moldova, dezvoltarea potențialului economic, îmbunătățirea condițiilor de mediu, încurajează cooperarea pe termen lung între autoritățile locale sau regionale și mediul privat/ONG-uri prin generarea de proiecte, deseori transfrontaliere, pentru dezvoltarea regiunii.
Pentru implementarea SUERD în Republica Moldova a fost desemnat un coordonator naţional şi un grup de experţi (reprezentanţi ai instituţiilor relevante strategiei) responsabili de implementarea Strategiei pe cele 11 domenii prioritare (PAC). Totodată, în vederea coordonării eficiente a acestei strategii în Republica Moldova a fost înființat proiectul „Danube connects” (Dunărea uneşte), susținut financiar de Agenţia Austriacă pentru Dezvoltare. Scopul acestui proiect este să informeze și să sprijine autoritățile publice și ONG-urile din Republica Moldova în vederea cât mai multor proiecte ce vizează dezvoltarea regională în domeniul energiei regenerabile, a turismului şi transportului. În acest sens, echipa proiectului organizează frecvent forumuri economice, conferințe regionale și naționale, sesiuni de instruire, evenimente de popularizare precum „Ziua Dunării” sau „Ziua Participării SUERD”, în cadrul cărora se creează legături de cooperare cu instituții din Republica Moldova și din alte țări dunărene, se prezintă istorii de succes și se anunță despre apeluri de proiecte trasfrontaliere.
Ana APINTEI
Sursa:ecopresa.md