Uniunea Europeană a demarat următoarea fază a programului Copernicus de observare a Terrei, după ce a desemnat producătorii industriali care vor construi următoarea generaţie de sateliţi europeni.
În total, vor fi 6 sateliţi şi vor avea misiunea de a monitoriza atât banchizele, cât şi emisiile de CO2.
Alături de programul Galileo în domeniul navigaţiei prin satelit, Copernicus reprezintă programul-far în politica spaţială a Comisiei Europene şi a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA).
Şapte sateliţi Sentinel sunt deja pe orbită – mai mulţi alţii se află în etapa de construcţie – şi furnizează date de observare a Terrei, utilizate atât pentru a monitoriza clima şi poluarea, cât şi pentru a evalua pagubele produse de catastrofele naturale.
Cu ocazia întrunirii unui comitet de politică industrială, miercuri, ESA a decis “să extindă acest sistem cu o nouă generaţie de sateliţi”, un fel de “Copernicus 2.0”, cu ajutorul unui buget total de 2,5 miliarde de euro, a explicat el.
Cei şase sateliţi Sentinel, fiecare cu o misiune specifică, ar trebui să fie lansaţi între 2025 şi 2029. Un al doilea dispozitiv spaţial pentru fiecare dintre aceste misiuni va fi lansat alături de ei.
Misiunea CO2M (Sentinel 7) va permite monitorizarea emisiilor de CO2 produse de activităţile umane şi, de asemenea, o mai bună orientare a politicilor concepute pentru reducerea acestora. Compania germană OHB a fost desemnată coordonatorul industrial al acestei misiuni, iar Thales Alenia Space (TAS) va fi partenerul său din Franţa, potrivit unui comunicat publicat de ambele grupuri.
Un joint-venture între compania franceză TAS şi cea italiană Leonardo a obţinut statutul de coordonator pentru trei misiuni: Chime, CIMR şi Rose-L.
Misiunea Chime (Sentinel 10) va furniza observaţii super spectrale, utile pentru supravegherea solurilor şi a vegetaţiei. OHB şi Leonardo vor fi principalii parteneri coordonatori ai misiunii.