Exploatarea resurselor minerale aduce daune mediului la toate etapele acestui proces, iar adesea consecințele nefaste ale activității de minerit se resimt o perioadă îndelungată chiar și după lichidarea unei mine sau cariere. Cel mai mult au de suferit locuitorii satelor și ai orașelor în care se fac activități de extragere a zăcămintelor. Aceștia sunt nevoiți să consume apa și să respire aerul poluat, se confruntă cu alunecări de teren, le apar fisuri în case, sunt distruse drumuri și terenuri agricole.
Subiectul impactului activității de minerit asupra mediului a fost abordat astăzi, la conferința de presă „Câștigăm sau pierdem? Problemele majore de mediu generate de exploatarea resurselor minerale în Republica Moldova”, organizată de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și Grupul nr. 3 al Platformei Naționale a Forumului Societății Civile al Parteneriatului Estic, cu suportul Fundației Soros Moldova.
Contribuția industriei extractive la economia Republicii Moldova este de circa 0,2%, dar prejudiciul pe care-l aduce mediului este de zeci de milioane de lei anual.
„Valoarea anuală a prejudiciilor aduse mediului, calculată de Inspectoratul pentru Protecția Mediului, depășește 80 de milioane de lei. Aceasta este valoarea prejudiciilor cauzate doar de extracțiile legale, fără a fi luate în calcul de multe ori carierele ilegale”, a spus Tatiana Savva, directoare de program, „Expert-Grup”, la conferința de presă. Potrivit expertei, există o serie de prejudicii precum poluarea aerului și a apei, alunecările de teren, pierderile de imagine și de infrastructură, ale căror valoare de asemenea nu este calculată.
O bună parte dintre activitățile de minerit se fac în locuri pitorești din Republica Moldova, care sunt și ele afectate de exploatarea resurselor minerale: Peștera „Emil Racoviță” din s. Criva, r. Briceni; Defileul din s. Fetești, r. Edineț; Defileul din s. Duruitoarea Veche, r. Rîșcani, sunt doar câteva exemple în acest sens.
„Peștera „Emil Racoviță”, care face parte din topul peșterilor cu o valoare excepțională din Europa, este afectată de exploziile care se fac aici, iar în satul Criva aproape că nu există locuință care să nu fie fisurată”, susține Alecu Reniță, președintele Asociației Obștești „Mișcarea Ecologistă din Moldova”.
„De fapt acestea ar trebui să fie localități care ar trebui să prospere, dacă aceste obiective cu potential turistic enorm, ar fi valorificate turistic, dar nu oferite pentru a fi distruse prin explozie”, a spus Lilia Curchi, coordonatoarea Grupului de lucru nr. 3 al Platformei Naționale a Forumului Societății Civile al Parteneriatului Estic.
Legislația Republicii Moldova care acoperă sectorul extractiv este una învechită și nu corespunde cerințelor actuale aplicate în statele vecine.
„Codul Subsolului este un act care trebuie să fie revăzut în rădăcina sa. Facem apel către autoritățile publice centrale să colaboreze cu reprezentanții autorităților locale, societății civile și mediului de afaceri, să găsească acel numitor comun pentru a revizui setul de acte normative din domeniu, ca să nu mai avem pierderi, de mediu și economice în urma prejudiciilor cauzate mediului”, a declarant Rodica Iordanov, președinta Asociației Obștești „EcoContact”.
Subiectul privind rolul sectorului extractiv în economia Republicii Moldova și problemele asociate acestui sector sunt reflectate în studiul „Valorificarea resurselor minerale utile în Republica Moldova: pe plus sau minus?”, elaborat de „Expert-Grup” cu suportul Fundației Soros Moldova.
Sursa:ecopresa.md