Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a inițiat o campanie de informare și conștientizare asupra efectelor risipei de alimente și își dorește să transmită aceste mesaje și prin spoturi TV, a declarat Gabriela Gîrboan, Director al Direcției de Industrii Alimentare, în conferința Green Report „Educație împotriva risipei alimentare”.
Foto: sciencemeetsfood.org
Pe 29 septembrie, de Ziua Conștientizării Risipei Alimentare, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a demarat campania de informare și conștientizare asupra efectelor majore și pe termen lung ale risipei de alimente „Și tu poți proteja planeta! Împreună dăm startul la reducerea risipei de alimente!”.
MADR a încheiat, anterior demarării campaniei, un protocol cu Ministerul Educației privind distribuirea materialelor care fac parte din campanie: cele patru cărți „Salvează alimente! Educarea generațiilor viitoare pentru o lume cu zero deșeuri alimentare” se adresează grupelor de vârstă 5-7 ani, 8-9 ani, 10-13 ani și 14 +.
„Educarea și informarea privind importanța și beneficiile prevenirii și diminuării risipei de alimente constituie un instrument care va conduce în viitor la o schimbare a comportamentului societății, în general și care va contribui la atingerea obiectivelor globale privind reducerea risipei alimentare, fiind necesar ca aceste măsuri să fie susținute și conjugate”, scrie MADR pe site.
„Au fost propuneri pentru o oră – măcar în Școala Altfel – despre educație împotriva risipei alimentare și cum mănâncă copiii. Și pentru că afișarea pe hârtie nu satisface întotdeauna, ne dorim ca această campanie să aibă și partea de informare de interes public, de genul spoturilor publicitare, cum sunt acum făcute pentru consumul de zahăr și sare”, a spus Gabriela Gîrboan în conferința Green Report.
Educație împotriva risipei alimentare
Geplaatst door Green Report op Dinsdag 6 oktober 2020
Aceasta a susținut că nu consideră că este nevoie de măsuri coercitive pentru educarea consumatorilor români.
„Mi-e greu să cred că nu vom obține rezultate dacă respectăm niște pași corecți și dacă începem să avem comunicare deschisă și dacă încercăm să cuantificăm cu adevărat să vedem unde sunt problemele pentru că fără un diagnostic corect nu avem cum să punem un tratament corect. Așa cum în Europa nu au fost aplicate sancțiuni pentru populație, cred eu că pentru următorii pași pe care îi avem de făcut la nivel de administrație este o comunicare mult mai deschisă. Și a încerca să punem cu adevărat problemele pe masă și a găsi soluții”, a mai spus Gîrboan.
Aceasta a mai declarat că MADR a finanțat niște proiecte cu Institutul de Bioresurse Alimentare care va furniza date cu privire la risipa alimentară.
„Pe baza acestor date trebuie, în următoarea perioadă de timp, cât mai scurt posibilă, să se comunice modalitatea de cuantificare a deșeurilor alimentare în așa fel încât să avem de unde să plecăm în planificarea acestor strategii.”
Potrivit site-ului, Ministerul și-a propus ca până pe 31 octombrie 2020 să realizeze o cercetare asupra atitudinii față de risipa alimentară pe întregul lanț alimentar, să analizeze evoluția rezultatelor față de 2016 și a unei prognoze privind risipa alimentară în perspectiva anului 2030.
Citește și:
Cami Gui, Food Waste Combat: Trebuie îmbunătățită educația despre risipa alimentară la firul ierbii
Auchan lansează Zero Risipă, un proiect menit să combată risipa alimentară
Despre autor: Oana Racheleanu
Atunci când aproape toată lumea spune „Nu se poate!”, există totuși câțiva oameni care spun „Hai să găsim o soluție!”. Pe ei îi caută Oana Racheleanu, despre ei îi place să scrie.
Sursa:greenreport.ro