Populațiile speciilor de pești de apă dulce migratori s-au redus, în medie, cu 93% în Europa, începând cu 1970, iar toți factori de declin ai populațiilor au la bază activitatea umană. Acestea sunt concluziile primului raport global privind starea peștilor migratori de apă dulce, emis astăzi de World Fish Migration Foundation (Fundația Mondială pentru Migrația Peștilor) și ZSL (Zoological Society of London – Societatea Zoologică din Londra).
Foto © Jiri Bohdal
Peștii migratori, precum somonul și păstrăvul, sunt esențiali pentru a răspunde nevoilor de securitate alimentară, precum și pentru a asigura mijloacele de trai pentru milioane de oameni din întreaga lume. De asemenea, aceștia joacă un rol esențial în menținerea sănătății râurilor, lacurilor și a zonelor umede prin menținerea unui lanț trofic complex. În Europa, unii dintre cei mai vulnerabili sunt mega-peștii, cum sunt morunii (Huso huso), care, timp de sute de ani, au avut un rol important în dezvoltarea comunităților de-a lungul fluviului Dunărea.
Pierderile catastrofale în ceea ce privește populațiile de pești migratori arată că nu putem continua să distrugem râurile. Acest lucru va avea consecințe ample pentru oamenii și natura de pe tot globul. Putem și trebuie să acționăm acum, înainte ca aceste specii-cheie să dispară pentru totdeauna”, a declarat Arjan Berkhuysen, directorul general al Fundației Mondiale pentru Migrația Peștilor.
21 dintre cele 25 de specii de sturioni sunt amenințate
Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) avertizează că 21 dintre cele 25 de specii de sturioni sunt amenințate, 16 clasificate ca fiind critic amenințate, 2 ca fiind amenințate și 3 ca fiind vulnerabile (UICN 2020).
Conform raportului global privind starea peștilor migratori de apă dulce, populațiile de sturioni monitorizați au scăzut, în medie, cu 91% între 1970 și 2016. Raportul relevă, de asemenea, că pentru marea majoritate fie nu există nicio informație cu privire la existența unor amenințări la adresa populației ( 47%) sau se știu care sunt amenințările (53%), cea mai frecventă fiind exploatarea (55%) urmată de degradarea și modificarea habitatului (31%).
Sturionii sunt considerați ca fiind „megafaună”, deoarece au o rată de creștere lentă și, prin urmare, tind să se reproducă mai târziu. Din acest motiv, ei nu se pot adapta rapid la schimbările din mediu, ceea ce îi face deosebit de vulnerabili.
Mai mult, întrucât sturionii se reproduc în amonte și se hrănesc în delta râurilor, ei sunt vulnerabili la orice alterare a fluxului râului, cum ar fi construcția unui baraj care le-ar putea bloca rutele de migrație către zonele de hrănire și reproducere.
Refacerea coridoarele ecologice acvatice
WWF lucrează pentru a reface coridoarele ecologice acvatice pentru speciile de pești migratori din bazinul Dunării. Astfel, prin proiectul MEASURES s-a elaborat și se testează o metodologie de cartografiere a habitatelor peștilor migratori, un prim pas pentru a restabili coridoarele ecologice, și se dezvoltă o strategie pentru păstrarea sau refacerea unor coridoare funcționale.
De asemenea, organizația derulează activități de repopulare cu sturioni – 8000 de puieți fiind eliberați până acum în Dunăre, în România și Ungaria. Iar prin proiecte ca Danube Floodplain se refac zonele inundabile și se promovează măsuri de retenție naturală a apei, inclusiv prin combinarea infrastructurilor clasice și a celor „verzi”.
Degradarea, modificarea și pierderea habitatului reprezintă aproximativ jumătate dintre amenințările cu care se confruntă peștii migratori. Zonele umede sunt habitate esențiale pentru speciile de pești migratori, dar, la nivel global, acestea dispar de trei ori mai repede decât pădurile, în timp ce barajele și alte bariere împiedică peștii să ajungă în zonele de împerechere sau hrănire și le dereglează ciclul de viață.
Peștii migratori oferă hrană și mijloace de trai pentru milioane de oameni, dar rareori acest lucru este luat în considerare în deciziile de dezvoltare. În schimb, importanța lor pentru economii și ecosisteme continuă să fie trecută cu vederea și subestimată – iar populațiile continuă să se diminueze dramatic”, a declart Stuart Orr, Director global al departamentului de ape dulci la WWF.
Sursa:greenreport.ro